Pentru majoritatea oamenilor, Venetia este simbolul iubirii inspirati de povestile de dragoste adapostite de zidurile scorojite ale cladirilor. Primul lucru care iti atrage atentia sunt fetele caselor care se oglindesc in apa si isi spun propriile povesti, propria istorie, inmarmurite intr-un alt timp. Stradutele orasului sunt de fapt un labirint, iar daca vrei sa le dai de capat trebuie sa citesti peretii. Toate acele stradute inguste si intunecate, duc catre kilometrul 0 al Venetiei: piata San Marco. Piata San Marco este dominata de catedrala cu acelasi nume, devenita in scurt timp unul dintre simbolurile Venetiei, alaturi de gondole. Construita in anul 828 de catre dogele Giustiniano Participazio in stil bizantin, avea rolul de a adaposti moastele Sfantului Marc Evanghelistul, protectorul orasului.
In fata catedralei vegheaza atent Clopotnita San Marco, care masoara 97 metri in inaltime. A fost construita in 1540, iar functionalitatea sa era de supraveghere si de observatie. Cel mai cunoscut “gardian” al sau este Galilei, care profita de inaltimea turnului pentru studiile si observatiile sale.
Palatul Dogilor, aflat in in imediata apropiere a catedralei San Marco, este al doilea palat construit pentru a servi drept resedinta a dogilor. Prima constructie a fost ridicata in vremea in care Venetia era republica independenta si a fost distrusa in 976 intr-un incendiu foarte puternic impreuna cu prima catedrala San Marco. Actualul palat dateaza din 1340 si a gazduit dogii pana in anul 1789. Aici se luau cele mai importante decizii, legislative, executive si judiciare, toate acestea fiind manipulate de catre doge, care era ales, cel putin teoretic, pe viata. In practica, multi dintre ei erau fortati sa abdice cu mult inainte ca legea naturii sa-si spuna cuvantul.
In trecut, Palatul Dogilor cuprindea toate inchisorile Venetiei, iar conditiile din aceste inchisori erau departe de a fi umane. Cel mai celebru fugar, si singurul de altfel, este Giacomo Casanova.
O scurta plimbare de-a lungul cheiului va va conduce catre celebrul Pod al Suspinelor, care leaga vechile inchisori de celulele de interogare din Palatul Dogilor. Numele a fost inspirat de suspinele condamnatilor, care in momentul in care traversau podul isi petreceau ultima clipa de libertate. Revenind in actualitate pot spune ca sunt anumite ispitele care te vor abate de la drum si cu siguranta nu vor intarzia sa apara: magazine mari si spectaculoase, buticuri mici si colorate, tarabe cu suveniruri, vinoteci sau cofetarii ale caror vitrine descopera cele mai nebunesti forme de prajituri. Daca nu gustati o prajitura, puteti incerca una dintre feliile mari de pizza, care se comercializeaza in mici buticuri si se consuma chiar pe strada.

Asadar Venetia, orasul iubirilor supreme dar si a cruntelor tradari in dragoste…

[nggallery id=4]